Cea mai mare provocare din viaţa unui tânăr

Postat la 14 februarie 2014 - in Despre voi, Scrise de Erismatici | Tu ce crezi?


În curând începem Erisma 17! Abia aşteptăm să-i cunoaştem pe noii participanţi şi să redescoperim împreună creativitatea. Până atunci, vă oferim o mostră de discurs cu mare priză la public: Alina Dram în faţa elevilor de la Iulia Hasdeu, vorbind despre provocările vârstei tinere.

Multe dintre temele de interes ale elevilor m-au pus pe gânduri , cu aşa intensitate, încât în ultimul moment mi-am schimbat alegerea şi implicit tema.

M-am oprit la “Care ar putea fi cea mai mare provocare din viaţa unui tânăr?” Îmi pare o întrebare uşoară pentru care răspunsul este greu de găsit.

Provocându-mi propriile idei în încercarea de a găsi răspunsuri, mi-a răsunat în minte un singur cuvânt, dar cuvântul vine îmbrăcat în poveste, de aceea vă voi dezvălui concluzia mea la sfârşit.

Pentru a găsi răspunsuri am reformulat întrebarea, dar s-au născut şi alte întrebări odată cu aceasta. Este oare o singură provocare în viaţa unui tânăr, care poate avea acest calificativ de “cea mai mare“? Care este cea mai dificilă? “Iau BAC-ul?” “La ce facultate să studiez mai departe?” “Să mă apuc de fumat, ca să pot face parte dintr-un grup?“ „Să-mi schimb opţiunile muzicale, ca să pot face parte dintr-un grup?“ „Cum să mă îmbrac ca să pot face parte dintr-un grup?“ Şi eu am avut aceste provocări. Mi-a fost o frică teribilă când am dat examenul la BAC, mai ales că a debutat cu un 7 la oral la limba română. Între timp sistemul de notare s-a modificat, elevii primind acum calificative. După aceasta “traumă“, am decis să nu mai repet deloc materia pentru examenul scris, însă contrar propriilor aşteptări, am luat 9.75. Relaxarea emoţională a fost de mare ajutor, întrucât mi-a lăsat propria creativitate să se desfăşoare.

Dar a trecut BAC-ul, urma examenul la facultate. Din punctul meu de vedere, sistemul de învăţământ românesc nu este concentrat pe descoperirea talentelor fiecăruia dintre noi şi apoi pe dezvoltarea acestora în vederea alegerii unei meserii. Sunt o serie de facultăţi clar delimitate ca domenii. Dar decizia unui tânăr de a-şi alege o profesie, plecând de la o materie preferată, devine foarte grea şi şansele de a alege un drum conjunctural sunt în egală măsură mari. Pe o astfel de alegere se bazează modul în care îţi petreci următorii ani din viaţă. Cum timpul este cea mai de preţ resursă, neregenerabilă, pe care o avem, să alegi un drum în viaţă care nu te va face fericit te pune mult pe gânduri. Eu am oscilat între arhitectură şi ASE pentru că amândouă aveau la bază matematica, iar eu iubesc matematica. Dar cele două profesii mergeau în direcţii total diferite şi alegerea mea a fost una de conjunctură. Am ales ASE întrucât era mai simplu. Am ales Bucureşti pentru ca examenul era test grilă.

Însă nu trebuie să dezarmăm când opţiunile nu sunt foarte multe. Cred că provocarea adevarată nu este să alegi facultatea, ci să-ţi identifici talentul, la ce crezi tu că eşti bun şi faci cu pasiune. Iar pentru asta trebuie să fii deschis la oportunităţi. Am decis să mă urc în trenurile care au trecut prin gara mea şi nu am spus NU provocărilor. Le-am îmbrăţişat fara teamă în încercarea de a mă autodescoperi.

Eram la ASE în anul IV, facultatea de Contabilitate şi informatică de gestiune şi mi-am pierdut bursa, aşa încât am decis să mă angajez. Un aspect negativ m-a determinat să ies din zona de confort. Şi astfel mi-am întâlnit meseria pe care o practic de 12 ani, cea de achizitor. Sunt un negustor modern. Aleg produse, negociez cu producătorii preţurile şi condiţiile în care le cumpăr, le promovez, fac bugete, stabilesc politici de preţ. Îmi place ce fac pentru că este un domeniu dinamic, intru în contact cu mulţi oameni împreună cu care creez plus valoare, iar calităţile mele sunt potenţate şi dezvoltate. La bază nu mai este analiza matematică, limitele sau integralele. Este logica şi algebra, empatia şi multă pasiune. În facultatea pe care am urmat-o, Contabilitatea în speţă, pasiunea nu este ingredientul principal, dar asta nu m-a oprit să-mi descopăr talentul. Aceasta este una din marile provocări, să-ţi descoperi talentul şi pasiunea.

În întrebările multiple referitoare la provocările cărora tinerii trebuie să le facă faţă se încadrează şi cele legate de sistemul de valori.
Ne apucăm de fumat, ne îmbrăcăm diferit şi aşa mai departe. Am mers şi pe drumul ăsta, am fumat timp de 10 ani şi chiar dacă nu mai fumez, tot fumătoare sunt. Am făcut asta ca să fac parte din gaşca cu care plecam de la ore. Respect pentru cei care au ales să facă un sport! Eu am ales calea sportului mai târziu şi sincer, chiar dacă sună a sfat, e unul din sfaturile pe care mi-ar fi plăcut să-l aud des şi să¬-l urmez mai devreme. Faceţi sport!

Provocările legate de felul cum decidem să ne trăim fiecare zi au efecte imediate asupra vieţii noastre. Iar până la urmă ce este viaţa noastră? Prezentul pe care ni-l creăm singuri în fiecare moment. Am identificat două categorii de provocări ale fiecărei zile: cele care îmi plac dar au un grad de dificultate şi provocări care nu-mi plac, dar sunt folositoare, pentru că felul în care decid să acţionez mă defineşte ca om. Provocare a fost pentru mine să vin la acest curs, să încerc să fac sport în fiecare săptămână, să nu judec oamenii, să stau mai puţin pe Facebook, să nu mă uit la televizor şi să citesc. Provocările mai puţin plăcute sunt când mă supără cineva şi ego-ul meu este lezat, felul cum acţionez si mai alec cum decid să nu reacţionez faţă de un coleg, prieten sau faţă de un partener la traficul de dimineaţă în drumul către serviciu. Toate aceste procese decizionale declanşate de provocările zilnice mă ajută să pot lua decizii referitoare la provocările importante.

Şi astfel răspunsul la întrebarea iniţială, de care aminteam că vrea să vină însoţit de poveste, este că: CEA MAI MARE PROVOCARE din viaţa unui tânăr este URMĂTOAREA!

Alina Dram
Director de achiziţii la Kaufland
Erisma 16

VN:F [1.8.8_1072]
Rating: 4.5/5 (2 Voturi)
Cea mai mare provocare din viaţa unui tânăr4.552
Dă mai departe:
  • Facebook
  • LinkedIn

Comentarii

Tu ce crezi?